Friday, April 20, 2007

Dimineti (Cascada (Turnul de apa))













Alerg spre cascada...dau clic pe amintirea turnului si-n umbra cantecului si-a latratului de caine se deschide http://www.worldofescher.com/gallery/WaterfallLg.html In urletul ei deslusesc diminetile cu titluri corupte de graba inserarii. Pun semnul mirarii si zic: atentie, cad scoici! Tu stii ca-i vorba de altceva. ca-i vorba de-o poveste care se tese din imaginile culese de Tymp. In cupa lui, in loc de punctul pe i, s-a despicat (Y)-ul si-a lasat loc unei deschideri in bila care se rostogoleste pe scara. ca-n echerienele sfere sectionate... si folosite , de la cap de pion pana la plutitoare rotunde inchise-deschise... Poarta mare de la Histria pe care am vizita-to a vedem unde-i urma carelor. Floarea de mac albatec, sah cu hazardul, carnaval, pe scara din port.... zgribuliti in dimineata de la Histria, in tara de langa troita, insula cu stuf...


Cuvintele mele, când ies din Poveste, vâslesc înspre maluri cu tărmul înalt. Se plimbă pe plajă, culeg spre ferestre din pietre şi alge o scoică şi-un prag. Peste ochiul întors, pleoapa tăcerii în raza cuvântului. Va veni şi vremea când mă voi aduna risipindu-mă-n Roza Vânturilor. Poate-i un spirit al locului, poate-i o formă care se caută un pic dincolo de ceea ce este. Acolo, în ceea ce nu este, se întâlneşte cu Spaţiul Gol (pe care-l cultivă cu o lume mai bună ca lumea agresivă şi fără Cuvânt a Ţărmului).

De-ar fi să las tăcerilor povara, pendula infinită s-ar sfărâma în fire. Pescăruş lângă pescăruş, val după val. În spatele nostru, mal. Pe plajă, departe, o dungă şi-un pâlc de călăreţi. Mare, ţărm, plajă şi păsări. Lipsesc pe dig pescarii la stavrizi. În locul lor, femeia cu umbrela şi zar imi aduce aminte de Pierre Nadar. Mă joc cu urma unui gând. Mă joc şi tac şi cânt. Si când credeam că tac mai mult opreşte vântul. Îl ascult. Parcă-i o şoaptă dintr-un val. Un val pleacat în larg din mal...

ai de la mine o piatra rotunjita de valuri, si dincolo de Zidul Alb, dincolo de Citadela... pe-o gura de Rai/ se tine de-un pai/ un balon de clipa/ atins de-o aripa/ si in centrul lui/ versul lordului.../ iar la colt de vreme/ stau sa ma intrebe/ Iann si elian/ daca stiu sa fac/ daca stiu sa tac... tu ai inteles ca daca Remmy sta pe umarul manechinului din lemn de gutui, Alexis a reaparut in peisaj si doar gandurile bune au loc pe rana... pe langa vers, ai si o parte din Dig... ai gasit cercul?

Monday, April 2, 2007

Turnul de scoici (Palimsest)









De nu erau pietrele si scoicile Annei, nu erau nici povestile ei de la Ierusalim si multe altele nu erau... asa a fost sa fie... mereu, dintr-o coincidenta de nume se intampla ceva... dar de data asta s-a intamplat sa fie miraculos... (cel ce urmeaza sunt salvate din apollo.imc.ro care se va reface in urmatoarele saptamani... folosint Palimsestul de fata...)

Scarile mele, duble, triple sau chiar multiforme nu fac altceva decat sa marcheze urmele unor ganduri dezvoltate in curgere libera... las aici doar o ebosa dintr-un turn cu scoici de ieri si voi pune-n ele Tympul cu dureri de primaveri... tu stiai cum se aduna picaturile de ploaie si cum pestele cascadei...

multumesc pentru pumnul de scoici... voi vedea cum sa le asez... le-ai lasat intacte... cu erorile si in LaTex... toate-s in original... cum le-ai gasit la Izvor... poate-mi povestesti cum au fost Floriile ieri, in Ierusalim... chiar am gandeam ce frumoasa perioada ti se intampla... chair ne-am intors cu Dorina de la denii (de pe maluil lacului... iti voi trimite oglindirile pozate si poze de azi... tota ziua a fost mai frumaosa ca o poveste...)


"Alergand, alergand, nu dinr-o graba nesabuita, ci, din simplul motiv ca
timpul nu astepata. De aceea, in picturile mele, destul de central
apare manechinul, semnul unei asteptari cu implinire apropiata. Cam
aceasta e drumul cunoasterii, cam aceasta-i toata filozofia vietii. O
alergare, o calatorie, un voiaj, o cursa spre tinte posibile si
imposibile dintr-un nod imens de dorinti, unele mai fierbinti, altele,
inghetate si uitate."

...
"Timpul s-a oprit si m-a intrebat: Ce vrei? Eram singur cu Infinitrul si mi se facuse frica.
Valuri mari si-un dig ce se infigea in mare. Eu singur, sub un tarm inalt,... Am privit indelung, am inchis ochii si-am revenit pe Tarm, nu
inainte de a lua o piatra de pe jos,..."
http://apollo.imc.ro/Plaja/Apa/Dimineti%20de%20iulie/VISEEU1A.TXT
"Ai stiut sa nu stii si astfel avertismentul "Atentie! Sunteti pe
Scara lui Escher!" l-ai confundat cu "Atentie, cad scoici!" Scoici negre,
argintii si valuri se strang in amintiri la maluri... Pe
scara cu carari, am alergat un timp. Intr-un tarziu, Timpul s-a oprit si
m-a intrebat: Ce vrei? Eram singur cu Infinitrul si mi se facuse frica.
Valuri mari si-un dig ce se infigea in mare. Eu singur, sub un tarm
inalt,... Am privit indelung, am inchis ochii si-am revenit pe Tarm, nu
inainte de a lua o piatra de pe jos,... "
........................................................................
"Un sfert din viata il pierdem facand legaturi. Tot felul de legaturi intre idei, intre fluturi, intre lucruri si praf. Totul curge asa de repede si tot mai facem legaturi intre subiect si predicat. Trebuie sa-i dam drumul vietii, asa cum ne vine exact, sa nu mai incercam sa facem legaturi care nu tin. De cand spun cuvinte fara sir, simt ca-mi recuperez ani frumosi din viata!"
http://apollo.imc.ro/Plaja/Apa/Dimineti%20de%20iulie/VISEEU1A.TXT
*********************************************************************************************
"Ca un c\^antec de viol'a, 'in balans ne'intrerupt, st'a povestea s'a se
nasc'a. Povestea unei dimine'ti de iunie sau a florii de mac. 1. 'In
Infinit. El, c'al'arind prin Infinit, 'intr-o t'acere cu alint, la o
cotitur'a 'ii iese 'in cale o hait'a agresiv'a. Calul se sperie. El, calm,
alunec'a pe spinarea 'incins'a 'si frisonat'a ce-l plimbase-n at\^atea
col'turi de lume. Jos, se apleac'a dup'a o piatr'a imaginar'a 'si haita,
speriat'a, se risipe'ste. 2. Mai t\^arziu am aflat c'a se 'int\^alnise cu
c\^ainii Paradisului. Printre ei, Hasdrubal 'si-un nepot al lui Caron, l-au
recunoscut 'si l-au ajutat s'a-'si g'aseasc'a uneltele pictorului. 'In
sperietura aceea, a nazdr'avanului, pensulele 'si culorile se
'impr'a'stiaser'a-n cele mai neg\^andite locuri. 3. 'Incerc\^and s'a-mi
aduc aminte toat'a starea de atunci, m-am pomenit pe c'ararea care
coboar'a spre mare."
.................................
"La vecinul meu de via't'a s'albatec'a, printre real 'si imaginar trece
ecuatorul. C\^and ajunge la mine, linia aceasta face o bucl'a 'si se
prelinge-n meridianul zero care se duce-n c'ararea de care ziceam c'a-i
cobor\^atoare spre mare. 'Imi place s'a las 'sevaletul la umbra
m'aslinului s'albatec, s'a fac o plimbare pe banchiza de scoici, s'a-mi
las hainele l\^ang'a florile de mac 'si gol pu'sc'a s'a plonjez de pe st\^anca
de care-'ti vorbisem ieri. Cum, nu 'ti-am vorbit de st\^anc'a? Ai uitat,
precum ai uitat 'si povestea aceea a florii de mac 'si-a fetei cu manechin
din lemn de gutui. Cum, 'intre real 'si imaginar nu exist'a nici un
ecuator? 'Si nici povestea florii de mac? Am stat 'in cump'an'a mult'a
vreme 'si am l'asat povesta aceasta acolo, unde se n'ascuse, pe c'ararea
ce coboar'a printre florile de mac s'albatec 'si florile albastre de nu
m'a uita.\\"
**************************************************************************************
"Nu las cantec amintire, nu las dor si nici vapaie, ci las visului miresei
sura mea plina cu paie,... Pescarusii zboara-n cantec, scrijelind pe cer o
urma... intr-un zambet si-o poveste, am fugit din lunga turma,... Ca o
strada intrerupta, digul, adancit in mare... C\^and te-ai risipit 'in mine
ca un puzzle infinit am 'stiut s'a aleg urme. M-am luat dup'a scoici,
dup'a pene 'si pietricele, cum 'imi spusese ea 'si-am ajuns la digul care
d'a 'in mare. Atunci nu 'stiam c'a totul este t\^at de aproape de mine.
Imi spusese: Eu am l'asat c\^antarea s'a se ascund'a-n piatr'a, s'a am 'in
clip'a timpul prezent 'in alt'adat'a. Face o pauz'a, ca pentru a-'si aduce
aminte continuarea, sau pentru a-'sipotoli nelini'stea din glas. Mai las
in nel'as'ari 'si-n c\^antec de t'acere, un ochi dintr-un n'avod cu
ochiuri de p'arere. Se r'asucea-n t\^arziu povestea 'intrerupt'a. De dup'a
poveste, o m\^an'a. Pe m\^an'a, o pas'are vorbitoare. In prim plan, tu 'si
patru copaci. 'In plan secund, cea't'a...\\ "
( http://apollo.imc.ro/Plaja/Urme/Dig/Urme%20rosii/Martisor1.txt)
*****************************************************************************************
"Care este puterea credin'tei 'in prietenie?
Credin'ta are putere de a zidi fire nou'a. Credin'ta face r\^anduial'a,
credin'ta statornice'ste 'in bine. Omul cedincios are motive speciale de
credin't'a s'a r'am\^an'a 'in marginile prieteniei, s'a continue prietenia,
s'a afirme prietenia, s'a caute prieteniile. Sf. Vasile cel Mare 'si cu
Sf. Grigorie de Nazians erau a'sa de buni prieteni 'inc\^at se spune c'a
erau un suflet 'in dou'a trupuri. De altfel, 'si 'in via'ta de familie se
spune c'a cei doi formeaz'a un trup 'si cineva observ'a, pe bun'a
dreptate, c'a a'sa cum 'in trup exist'a doi ochi 'si un singur v'az,
dou'a urechi 'si un singur auz, du'a n'ari 'si un singur miros, dou'a
picioare 'si un singur mers, a'sa trebuie s'a fie 'si 'in via'ta de
familie o unitate. O unitate 'in diversitate."
.........................
"In prietenie, lucrurile merg de la sine. 'In prietenie se revars'a 'si
iubirea 'si cinstirea. Nu-i numai iubire 'si nici numai cistire 'si ceea
ce face prietenia prietenie este reciprocitate 'intre iubirea unuia fa't'a
de cel'alalt 'si iubirea celuilalt fa't'a de tine 'insu'ti. La fel
reciprocitate de cinstire. {\bf Dac'a nu exist'a reciprocitate nu exist'a nici
prietenie}.
'Si reciprocitatea este pe m'asura celor ce 'si le ofer'a. {\bf Toate ale
omului sunt la nivelul omului}. Fiecare om lucreaz'a cu capacitatea lui de
iubire 'si cu capacitatea lui de cinstire. Nu se pune problema care d'a
mai mult care d'a mai pu'tin. Dac'a se pune astfel problema, nu poate fi
vorba de prietenie.
C\^and vrei s'a te raportezi la cineva, ori te cobori la m'asurile lui ori
'il ridici la m'asurile tale. Cu un copil, ori 'il iei 'in bra'te, ori te
pleci 'si te faci mic ca el. E o uzan't'a. 'In prietenie dai tu ceea ce-i
lipse'ste celuilalt, c\^at'a vreme 'il cuprinzi 'in iubirea 'si-n cinstirea
ta.
Prietenia nu se sf\^ar'se'ste nici cu moartea. Nimeni nu-l scoate din
sufletul nostru pe un om care a murit. La mor'ti ne g\^andim ca la tr'aitori
pe alt plan. Ne g\^andi la ei ca la oameni 'in via't'a."
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/TOMIS005.LAT
........................
"Diminea't'a de sf\^ar'sit de mai, c\^antec de pesc'aru's, ciripit de vr'abii,
c\^antec de turturele, zgomotul ora'sului 'si speran'ta 'in lumea 'in care
binele 'si r'aul sunt contopite 'si nu exist'a regrete 'si nu exist'a
lacrimi, 'si nu exist'a durere 'si nu exist'a suferin't'a. 'Si exist'a
doar soare cu lumina sa 'si exist'a doar Dumnezeu. Dumnezeu Cel adev'arat,
prin Tat'a, Fiu 'si Duh Sf\^ant 'si Duhul Sf\^ant se revars'a 'in noi. 'Si
Tat'al vegheaz'a asupra noastr'a. 'Si Fiul se 'intrupeaz'a 'in noi. 'Si
Tat'al este cu noi pretutindeni. Bolile noastre au fost topite 'si am
r'amas cura'ti, 'inmiresma'ti 'si suntem bine mirositori de Duh Sf\^ant. La
'inceput 'in mintea noastr'a, de aici 'in s\^angele nostru, 'in carnea
noastr'a, 'in jurul nostru 'si 'in lumea noastr'a."
.......................
"Un tablou te invit'a, s'a p'astrezi 'in fa'ta lui, cel pu'tin un timp,
t'acere, s'a te apropii decent 'si s'a a'step'ti. Sensul imaginii creaz'a
un ne'in'teles care se las'a descoperit 'incetul cu 'incetul. Retina
'inregistreaz'a, spiritul comenteaz'a viciat de at\^atea prejudec'a'ti.
...
Ca s'a 'in'telegi ceea ce se afl'a s'av\^ar'sit 'in fa'ta ta ai nevoie s'a
prive'sti 'indelung, s'a 'in'telegi 'si nicidecum s'a 'infrun'ti ostil
'si-nn'acrit de ceea ce 'stiai de acas'a. Vei afla poate c'a-nfrigurarea
ce 'ti-au strecurat-o aceste imagini, poate fi totu'si o victorie."
....................

"{\bf Te port 'in mine} din {\bf Insula alb'a}

Te port 'in suflet ca pe un vas de pre't
Ca pe o comoar'a 'inchis'a cu pece'ti
Te port 'in trup, 'in s\^anii albi 'si grei
Cum poart'a rodia s'am\^an'ta ei

Te port 'in minte ca pe-un ins sfin'tit
Un c\^antec vechi cu crai din R'as'arit
'Si port la g\^at nepre'tuit 'sirag
Str\^ansoarea cald'a-a bra'tului t'au drag

Te port 'in mine tainic ca pe-un vis
'In cer 'inalt din noapte te-am 'inchis
Te port lumin'a rumen'a de zor
Cum poart'a florile miazma lor

Te port pe buze ca pe-un fagur plin
O poam'a aurit'a de zmochin
Te port 'in bra'te horbote sub'tiri
M'anunchi legat cu grij'a fir cu fir

Cum poart'a rodul floarea de cais
Ad\^anc te pot 'in trupul meu 'si-n vis\\"
...............
'Imi 'infig palmele care acoper'a, saturat, paleta 'si le plimb pe
p\^anza ta iubito, pictat'a cu gre'salele tinere'tii noastre. A'stern cu
disperare albul pentru a nu mai r'am\^ane nici o pat'a. Tonuri de roz 'si de
gri colorat, perlat, r'azbat stratul gros de alb."
'Imi 'intind trupul gol la soarele t\^arziu de noiembrie, smintit noiembrie,
'in a'steptarea zv\^ant'arii culorilor ca, pe noul grund, s'a pictezi toamna
noastr'a.
'Insetez 'si vl'aguiesc 'in a'steptarea timpului dintre clipele 'in care
singura 'int\^amplare trebuie s'a fie uscarea culorii albe. Da. Pentru mine
albul este culoarea de dinaintea p'acatului originar."
........................
'Int\^ampl'arile de pe {\bf 'T'arm}, repede numite istorice,
acoper'a prin zgomotul lor t'acerile.\par
Am 'inv'a'tat, pe Insula cu Stuf, s'a port dialog cu t'acerile. De aceea, 'in
vacarmul de pe 'T'arm m'a impresioneaz'a doar t'acerile.\par
T'acerile Me'sterului, acumul\^and 'in nonageritatea lui 'in'telepciunea
supravie'tuitorului unui regim opresiv, 'imi leag'a toate
amintirile, preg'atindu-mi sufletul pentru vuietul ce precede "Ecoul
t'acerii".\par
T'acerile ad\^anci dau ecou mai puternic ca strig'atele.\par
'In Pia'ta Operei, Poetul 'i'si 'tip'a disperarea.
Trec'atorii, nep'as'atori 'si la'si, las'a senza'tia c'a nimica
nu se 'int\^ampl'a sub balonul operei din centrul ora'sului.\par
Ce-mi pare ciudat este faptul c'a Poetul strig'a din g\^andurile mele 'si,
mai ciudat, nimeni nu-l ascult'a. To'ti las'a impresia c'a-'si v'ad de
treburi... B'atr\^ani pe b'anci discut'a despre scumpiri. Am'ar\^a'tii de pe
l\^ang'a b'ac'ania lui Herimon, cu marfa s'arac'a pe marginea bordurii,
a'stept\^and un client. To'ti cu aceea'si marf'a
'si, un tip de triste'te 'intip'arit'a pe fiecare chip (Vezi b'atr\^anii
de la Brot'acei, Pia'ta Grivi'tei sau din Portul Tomis).\\ "
......
"Certitudinea 'in care tr'aim este desprins'a de un 'inveli's foarte
sub'tire de lumea incertitudinilor. 'Si aceast'a lume, a incertitudinilor,
este acel real pe care nu-l vedem dar 'il intuim.\par
{\bf Alerg, pe treptele lui Escher c'aut\^and un loc din care s'a pot privi
peisajul sufletului 'in care s'a poposesc pentru a g'asi resurse s'a-mi
continui alergarea}."
............................
"La marginea infinitului, culorile toamnei dintr-o vaz'a neagr'a, pe
'serve'telul alb 'in mijlocul mesei verzi, c\^ant'a cvartetul a'stept'arii
trecerii prin Por'tile Timpului. Tonurile domoale ale florilor, spre a nu
tulbura echilibrul albului orizontal 'in 'incruci'sarea cu negrul vertical, dau
c'aderea frunzei frumosului fragmentar al particularului 'inmugurind frumosul
lini'stit al universalului.\\
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/OLARIU.LAT
**********************************************************************************************
"Ne apropiam de poarta din mijlocul plajei. Cainii latrau, tu radeai iar eu te inveleam in cuvinte, sa nu-ti mai fie rece, sa nu-ti inghete lacrima pe obraz... de necaz, fericire dar cea mai mare atingere, de iubire,... Ce drag ti-e lacul inghetat! Dar nu stiai ca undeva, spre nord, pe sub gheata, curge un rau albastru ce da in mare,... Uneori e verde lacul albastru pentru ca-n apa lui sunt visele ale cu apa dulce din insula cu stuf,..."
..................
"Fara sa bat la usa? Imi las cuvintele pe plaja sarut de apa
si pamant cand gandul zamisli in mine frantura dusa in arzand.
Stateam cu spatele la usa. Carari pe plaja in rascruci,
insufleteau naluci. Fara sa bat la usa, tu mi-ai zis: intra! Un
zmeu de hartie luase locul sferei. Fragmente dintr-o fericire isi
cautau singure conturul si formele. Incercand pe nelinisti tacerea,
in genunchi, intr-o noapte, o umbra si-un cantec m-au batut pe umar.
Mi-ai dat din fuga ia transparenta si mi-ai zis (ma asteptam sa nu
zici nimic si sa ne iubim in tacere. Tu insa mi-ai zis. Si ai spus
multe atunci dar eu nu am retinut decat ce-am vrut sau ce nu mi-a
placut..."
http://apollo.imc.ro/Plaja/Apa/Dimineti%20de%20iulie/VISEEU1A.TXT

"(...): Dac-as putea ti-as da ceasca mea de cafea sa vorbesti cu ea, sau o frunza
de nuc, sa inveti sa zbori cand esti singur cuc. Dar ceasca de care-ti
vorbeam a plesnit intr-o fina retea de labirint, iar frunza de nuc e si ma
ifragila si din ea picura argila din care doua maini netezesc ceva lumesc,
ardelenesc... invelisul spiralei cu cer si mister, din pasul
armonic-descult prin stropii de roua, inel de chei aritmetice, cu izvoare
intre cuburi si cu dor Universal in cea mai albastra clipa si-n cel mai
finit banal... toate se intorc la fuga unui punct incercuit,...\\"
.....................
"Ma las tarat in spatii dense, incetinita alergare,/ din asteptarea unei
clipe facand un tarm inalt de mare./ Un vant de iarna te doboara si te
dezbraca sficuind,/ dar tu revii in altadata, zambesti si te trezesti
iubind./ Iubesti o noapte dintre zodii, iubesti o seara de pe deal/ si mai
iubesti in fan mirosul din Carul Mic, cand, alt Dedal/ se indoi un pic de
zboru-i si se opri privind in jos/ fatala clipa de-ndoiala te amagi in
cant duios.../ asa graia acum mireasa ce-si pregatise manechinul/ iar
zburatorul cu caleasca ii prelungea-n iluzii chinul...\\"
"Ieri venisem cu revista sa-ti fac cunostinta cu Magritte. Pe unde umbli? Cum s-a vindecat rana?...\\
aici e doar o fereastra prin care daca te uiti, tu care ai nascut pestele albastru, poti sa-mi spui mai multe,...\\
poate ai timp sa treci printre arcade,... sau sa deschizi o usa ,...\\
paseai prin Infinit cand te-ai ranit cu scoica...\\
de aici e pentru altcineva,... dar poate fi si pentru tine,...\\
Probabil ca fiind vara, ori umbli desculta, ori in papuci de plaja. Eu,
ieri, am mers la lupoaica de la Fantana lui Ion sa mai pun pe sudul
valului un peste albastru. Nimicul stapanea si se lasa-n cantare, cand tu
ai aparut pe tarmul meu de mare. Chiar calareai Naluca si rataceai prin
lunca, in timp ce... Aicea este taina
cantarilor tarzii, aici si intre clipe, pe dig cu oameni vii... Stii cum
mi-a iesit primul peste albastru? (Pas descult prin stropi de roua,
prescurtat (imp). in ce limba?... )\\"
*************************************************************************************************
"Ce lume frumoasa in ceasca de cafea. Din coala de hartie, coltul drept lipsea. Un mar, dintr-o frunza si-un semn, leaga punctul (P), de (Y) si (Z) printr-un cerc,...
Dintre toate clipele noastre, alege doua, te aseaza intre ele si leaga-n nodul verde al diminetii de astazi, cheia tuturor usilor tale... Este cheia care-ti va folosi intamplarii cu vise adevarate..."
"Am citit pe nisip cateva adrese si-am miscat pe tabla carouri si piese. Ceva, ca un pocnet, mi-a adus aminte de Harta sufletului si Tratatul de sentimentalism."
"Din coala de hartie, putin din coltul drept lipsea. Un mar, dintr-o frunza si-un semn, leaga punctul (P), de (Y) si (Z) printr-un cerc... Am refacut cararile pierdute si m-am intoars in spatiul infinit (pe dimensiunea invizibila - cine crede ca acest spatiu este fara usi si fara praguri este naiv)."
http://apollo.imc.ro/Plaja/Apa/Dimineti%20de%20iulie/VISEEU1A.TXT
***************************************************************************************
"Tresar 'si m'a trezesc singur, 'in stuf, cu {\bf tridentul imposibil} 'in
m\^an'a, 'in a'steptarea pe'stelui 'si a {\bf Celui care umbl'a pe ape}.
Ridic ochii 'si, deasupra zborului de pesc'aru'si, coco'tat'a pe Scara lui
Escher, v'ad "O corabie spre
Bethleem", iar pe punte, aplecat peste bord, F'anu's Neagu tr'ag\^and
metafore, cu pra'stia ce mi-o ascunsese tata, printre b\^arnele din
stupina de l\^ang'a gr'adina preotului catolic, c\^and abia 'implinisem
nou'a ani.
Arunc tridentul spre zmeul de h\^artie al Omului cu glug'a, 'imi 'infig
palmele 'in ocru 'si-n brun, albastru, galben 'si verde, alerg\^and spre
p\^anza l'asat'a 'in mijlocul insulei, la uscare. La c\^a'tiva pa'si de
p\^anz'a, geanta lui Sabato, br\^aul cu pensule al {\bf Pictorului} 'si..."
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/TOMIS003.LAT
"{\bf Iubirea}, 'in schimb, va d'ainui. De ce? Pentru c'a iubirea nu 'tine
numai de lumea aceasta ci 'tine 'si de lumea cealalt'a 'si 'tine de om 'in
mod esn'tial pentru c'a Dumnezeu este iubire. 'In Sf\^anta Scriptur'a,
Dumnezeu e prezentat ca Duh 'si ca Iubire. {\bf Duh este Dumnezeu spune
Hristos 'si Sf. Ioan Evanghelistul, spune 'in Epistola I Soborniceasc'a :
"Dumnezeu este iubire 'si 'il cunoa'ste pe Dumnezeu acela care devine 'si
el iubire"}. Deci, 'si omul trebuie s'a devin'a iubire, nu 'in 'in'telesul
acesta c'a omul este numai iubire sau c'a Dumnezeu este numai iubire.
Faptul c'a Dumnezeu se raporteaza' la om prin iubire 'il oblig'a 'si pe om
s'a se raporteze la Dumnezeu prin iubire. S'a devin'a 'si iubire, sau, 'in
mod esen'tial, s'a se manifeste ca iubitor."
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/TOMIS005.LAT
"Ast'azi, ca niciodat'a, a venit 'inainte de r'as'aritul soarelui.
Surprinz'ator, 'in loc de clepsidr'a mi-a adus un zmeu de h\^artie, acoperit
cu un scris m'arunt, ca o linie filigran, micronic, 'si un violoncel
pictat. (!1) Le las'a 'in col'tul cu clepsidre, pe masa mare de l\^ang'a
sala h'ar'tilor, 'in spatele cuierului cu umbrele, sco't\^and, de sub
mantaua-i larg'a, ca o tog'a, un portativ cu trei partituri 'si 'sapte
suluri de pergament cu scrisul palimpsestic, ca o scriere n-nar'a, cu un
"n" variabil."
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/TOMIS000.LAT
{\bf Acolo unde Dumnezeu vorbe'ste mut}\\

"E toamna cea mai bl\^and'a pe p'am\^ant
Frunze pe jos, frunze pe cer, frunze 'in g\^and
Plutesc miresme de amar-dulceag
La far, pe dig sau nic'aieri, a'stept 'in prag

A'stept s'a fiu copil acum, c\^and goi
Oameni-s fiare, sf\^a'siindu-se-n noroi
Se zv\^arcolesc 'si se afund'a-n disperare
C'a vor r'am\^ane ne-ntina'ti 'si f'ar'a sare

Pe r'anile ce fream'at'a-n puroi 'si-n s\^angeri
Se zv\^arcolesc, se zbenguiesc, crez\^and c'a-s 'ingeri
{\bf A'stept s'a fiu copil, dar nen'ascut
Acolo unde Dumnezeu vorbe'ste mut}

Jargonul e litanie-n altar
'In toamna cea mai bl\^and'a 'si cu har
Se scuip'a fra'tii 'si se c\^ant'a sec
Sunt t\^an'ar, sunt rom\^an 'si plec

A'stept s'a fiu copil, dar nen'ascut
Acolo unde Dumnezeu vorbe'ste mut"
lacrimile se varsa in unire... "dor" si "lumina"...in iubire...
**********************************************************************************************
"Vei vedea, daca stii sa privesti, vei afla, daca stii sa gadesti cu inima, vei stapani, daca stii sa slujesti, si multe se vor intampla in incoloru luminii tale devenit Curcubeul de primavara, daca te vei incrancena sa ramai intre secunde care nu canta,..."
........................................
"De cate ori ma regasesc in grijile si sensibiitatile altora imi vine in minte dimineata cand am pozat Infinitul."
.......................................
"Important este ca n-am cantat pe bucati de lemn, ca exista cutie de
rezonanta si exista dor de Iubire de Adevar, carare pe Dorul de Iubire, de
pe Plaja cararilor care se bifurca,..."
......................................
" Zilnic stam de vorba cu masti. Mai rar, cu cate un suflet. Zilele astea am
rupt vraja personajelor mele reluand pictura. Am luat un tub verde si-am
hasurat cu el plaja de langa fereastra deschisa spre mare."
......................................
"In sunet se stransese starea, din care se nascuse marea.
Starea...-...Marea. "Ce echilibru, ca un por peste Tibru!"
rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr O bila rostogolind pe dusumea. Deasupra
mea, o suflare calda, dintr-o cantare rara. Miros de fan si zgomut ca-n
curtile la tara. Refac, in gand, cantarea. Un tipat de pescarus, ca un
ecou al tacerii, adauga un ton repetat, ca un val uitat undeva pe axa
radicala a doua cercuri ale caror interioare colorau marea,..."
.....................................
"(...): Dac-as putea ti-as da ceasca mea de cafea sa vorbesti cu ea, sau o frunza
de nuc, sa inveti sa zbori cand esti singur cuc. Dar ceasca de care-ti
vorbeam a plesnit intr-o fina retea de labirint, iar frunza de nuc e si ma
ifragila si din ea picura argila din care doua maini netezesc ceva lumesc,
ardelenesc... invelisul spiralei cu cer si mister, din pasul
armonic-descult prin stropii de roua, inel de chei aritmetice, cu izvoare
intre cuburi si cu dor Universal in cea mai albastra clipa si-n cel mai
finit banal... toate se intorc la fuga unui punct incercuit,...\\"..
.....................................
"O lumina, prima care deschide lucrurile, si face sa apara vizibilitatile
ca niste strafulgerari si ca niste sclipiri, ca o lumina secunda...
Vizibilitatile nu se definesc prin vaz, ci constituie niste complexe de
actiuni si pasiuni, de actiuni si reactii, niste complexe multisenzoriale
ce ies la lumina. Cum spune Magritte intr-o scrisoare catre Foucault, cea
care vede si care poate fi descrisa in mod vizibil este gandirea, care
deschide spre un al doilea nivel, care-n acest nivel se adreseaza
privirii... Exista o diferenta de natura intre forma continutului si
forma expresiei, intre vizibil si enuntabil... dupa cum spune Blanchot: a
vorbi nu inseamna a vedea ... caligramele, desene si text,...\\"
....................................
"Ma las tarat in spatii dense, incetinita alergare,/ din asteptarea unei
clipe facand un tarm inalt de mare./ Un vant de iarna te doboara si te
dezbraca sficuind,/ dar tu revii in altadata, zambesti si te trezesti
iubind./ Iubesti o noapte dintre zodii, iubesti o seara de pe deal/ si mai
iubesti in fan mirosul din Carul Mic, cand, alt Dedal/ se indoi un pic de
zboru-i si se opri privind in jos/ fatala clipa de-ndoiala te amagi in
cant duios.../ asa graia acum mireasa ce-si pregatise manechinul/ iar
zburatorul cu caleasca ii prelungea-n iluzii chinul...\\"
..................................
"acum toate vorbesc... a soapta, a cant si-a pamant... ceva din vant, ceva
din mare, si peste toate, ganduri stelare... o soapta se strecurase din
frunza: maine ii voi duce si scoica aceea mare... in casa de pe
plaja, scoicile au viata lor,... prima scoica a fost scoica ta... asa
credeam multa vreme... acum stiu ca prima-i scoica sparta... cu
ea a inceput sirul de intamplari pe care doar in povesti le poti intalni...
am aflat ca toate sunt importante si ca nimic nu este important,... cum
asta? simplu... exista un moment cand toate lucrurile iti sunt egale...
acest moment se numeste centrul timpului... in jurul lui, alte momente, pe
spirala unui melc,...\\"
.................................
"Duminica 20 iunie, 2004, de dimineata-ti graiesc tie, draga prietene, care
intru cautare ai ratacit si intru indreptare ai gresit. Ca nu exista om
fara greseala si nici greseala fara indreptare. Toate ti-au fost lasate sa
te afli cu ele si-n intalnirea cu ele sa-ti gasesti adevarul. Ma intelegi
tu, draga prietene ca si eu m-am gandit la tine si-n intampinarea ta am
plecat? Afla ca-n mine s-a strans mai multa lume decat
incapea pe scara iluziilor (Scara lui Escher), si-am intalnit-o pe dig, pe
stradela, pe strada fara capete si-am laut-o cu mine la Farul Genovez,...
sa-i dau din tacerile mele, din noptile de veghe, din grijile
voastre sa lasati puncte pe rotundul acela pe care toti au scrijelit. Ma
intelegi, draga prietene? Ma intelegi.\\"
.................................
"Soarele ro'su, chiar din mare, r'asare lent, parc'a nehot'ar\^at 'in
momentul desprinderii de linia orizontului. Odat'a desprins, discu-i
enorm, lin 'si u'sor se ridic'a. De mult nu am tr'ait bucuria
senza'tiei c'a tot ce e r'au 'si e fric'a, la lumin'a, dispare."
................................
"Nu po'ti fi fericit dac'a nu cuno'sti suferin'ta. Numai 'int\^alnindu-te cu
nefericirea realizezi c'a ai tr'ai fericirea."
...............................
"Se vorbe'ste din c\^and 'in c\^and 'si parc'a, din ce 'in ce mai des despre
nonpictur'a 'si despre antipictur'a. Crede'ti c'a pictura va muri? Omul
contemporan nu mai are timp 'si gust s'a contemple un tablou? Mijloacele
pictorului s-au epuizat? Automatismul obiectivului fotografic poate oferi
ceea ce m\^ana 'si sensibilitatea a creat 'si creaz'a 'inc'a cu ajutorul
desenului 'si al culorii? Crede'ti c'a experien'ta vizual'a, 'in epoca
industrializ'arii nu mai are nimic cu mijloacele tradi'tionale al tabloului
de alt'a dat'a, c'a, 'in sf\^ar'sit, pictura va muri, sau dup'a cum a
declarat un eminent critic, pictura a murit deja? De aici, un entuziasm
snob 'si incon'stient pentru nonpictur'a. Nu cunosc nume de artist
contemporan mare, pasionat sincer pentru aceast'a sublim'a 'indeletnicire
care s'a pledeze pentru zf\^ar'situl ei."
...............................
"$\bullet$ 'Int\^ampl'arile de pe {\bf 'T'arm}, repede numite istorice,
acoper'a prin zgomotul lor t'acerile.\par
Am 'inv'a'tat, pe Insula cu Stuf, s'a port dialog cu t'acerile. De aceea, 'in
vacarmul de pe 'T'arm m'a impresioneaz'a doar t'acerile.\par
T'acerile Me'sterului, acumul\^and 'in nonageritatea lui 'in'telepciunea
supravie'tuitorului unui regim opresiv, 'imi leag'a toate
amintirile, preg'atindu-mi sufletul pentru vuietul ce precede "Ecoul
t'acerii".\par
T'acerile ad\^anci dau ecou mai puternic ca strig'atele.\"
.............................
"Ast'azi, Digul 'imi apare ca un culoar, cu coloane, din spatele c'arora,
personaje de carnaval, 'imi ies 'in fa't'a. Prin grai, prin gesturi, prin dans
sau c\^antec e'sti fixat 'in dialogul cu cel 'int'ilnit. Prin costume 'si
m'a'sti, prin goliciune, prin parfumuri, e'sti atras 'in cursa abandonului.\par
Momentele de lini'ste sunt t'aiate de femeia cu p'al'aria albastr'a.
Trupu-i roz, str'alucitor, 'in contrast cu p'aru-i negru, trece ca o n'aluc'a
de la o coloan'a la alta, l'as\^and 'in urm'a-i o mireasm'a fin'a 'si tulbur'atoare
care pune repede st'ap\^anire pe sim'turile mele.\\"
..............................
"Aici 'in fa'ta lui Corneliu Coposu cea mai curat'a instan't'a moral'a a lumii
rom\^ane'sti de azi, pentru to'ti anii care ne-au mai r'amas de tr'ait, facem
acest leg'am\^ant solemn: {\bf Vom continua drumul democra'tiei rom\^ane'sti
p\^an'a c\^and fiecare locuitor al acestei 't'ari va putea fi un om liber,
demn 'si prosper. Vom lupta pentru instaurarea definitiv'a a m\^andriei
na'tionale 'si a moralei cre'stine. Vom 'invinge disputele politice pentru ca
'in casele rom\^anilor s'a fie 'in sf\^ar'sit bucurie 'si sperant'a. Nu vom
face compromisuri 'si nu ne vom l'asa cople'si'ti de fric'a, de 'indoial'a
'si de dezn'adejde}. Nu vom uita niciodat'a c'a nu noi cont'am ci Rom\^ania
'si mai ales, nu v'a vom uita niciodat'a".
................................
"Cerne, Doamne, lini'stea uit'arii,
Peste nesf\^ar'sita suferin't'a,
Seam'an'a 'intinderi de credin't'a
'Si rode'ste roua 'indur'arii.\\
R'as'ade'ste dragostea 'si crinul,
'In ogorul n'ap'adit de ur'a,
'Si a'sterne peste mun'ti de zgur'a
Lini'stea, iertarea 'si seninul!"
********************************************************************************************
"Ca salcia, ce-'si pl\^ange 'in'al'tarea
Sau stuful, ce golind se 'implinea
Tot astfel, eu 'inv'a't, 'inv'a't uitarea
'Si zgura-mi este albul pur, de nea

Sunt pesc'aru'sul ce volute face
B'atut de v\^ant 'si grele vijelii
Acum, la far, iubito, vino-n pace
S'a te-mplinesc cu daruri din pustii

Antonie, cel pustnic de milenii
Cu bra'tele 'intinse st'a s'a dea
Credeam la 'inceput c'a am vedenii
C'a-s str'aluciri venite cu o stea

Iubitule, la far, te-ascunzi? De cine?
Ce s'a mai cred c\^and fugi de-mbr'a'ti's'ari
Pierdut'a sunt pe 't'arm. Mai 'stii de mine?
Uitatu-'ti-am 'si ochi 'si s'arut'ari

Te-ntreb 'in g\^and de m-ai iubit vreodat'a
Ori te-ai jucat 'in gol 'si 'in plictis
M'a uit la mine 'si tresar de-odat'a
Stai fat'a c'a ce spui a fost doar vis

Iubesc iubirea plin'a de iubire
De suflul de-nceput de plin, de dor
Iubesc ce e lumin'a-n om, 'in mine
'Si nu un exerci'tiu de amor

Iubesc iubirea ce e-n firea firii
'Si nu p'acatul din instinct 'si-n gol
Tu, Doamne, e'sti cu Harul 'implinirii
Suntem doar o suflare pe n'amol

Iubesc ideea pur'a de iubire
Nimic c'arnos 'si nici ceva de vis
Ceva ce poate-i spune fericire
Sau poate-i spune via't'a; mai precis"
http://apollo.imc.ro/Plaja/ARTA/AZI/Vitae/J000.LAT
*********************************************************************************************
"\bullet$ f. Bat valuri 'in Por'tile Timpului
Stropind asupr'a-ne
Sclipiri de armonie
Prinse-n formule, sisteme 'si idei
Spre a 'inve'snici
Vremelnicia noastr'a."
"$\bullet$ a. Matematica este {\bf un arbore cu r'ad'acinile trecute de stratul
antichit'a'tii 'si cu ramurile spre viitor}. Se pare c'a seva oric'arei
abstrac'tii se afl'a 'in empirism. Pentru 'inceputurile matematicii a's face
trimiteri 'in Egipt cu aproximativ 3000 de ani 'inainte de Hristos, la {\bf
etapa thinit'a}. Sistemul de numera'tie, frac'tiile, metrologia, fo\-lo\-seau
semne legate de date concrete cum ar fi bani'ta, cotul, vergeaua ' s.a.m.d.
Cel mai vechi document matematic este {\bf Papirusul Rhind}."
........
"Nu vreau s'a excursionez prin istoria matematicii. Vreau doar s'a sugerez o
imagine palid'a a arborelui de care vorbeam 'si fiecare s'a-'si fixeze aten'tia
asupra zonei cu care este 'in rezonan't'a matricea sufletului s'au."
................
" {\bf Matematica este ca o pictur'a pe p\^anz'a, rolul p\^anzei pe care se
construie'ste un sistem de structuri compatibile 'il joac'a mul'timea pe care
se organizeaz'a o structur'a. Structurile a'sezate pe p\^anz'a sunt
structurile algebrice, cele topologice 'si de ordine, 'intr-o compatibilitate
algebrico-topologico-ordonat'a}. Care sunt structurile ap'arute 'in pictur'a?
M'a ab'tin s'a dezvolt acest subiect, suger\^and curiosului cartea
esteticianului K.Arheim, {\bf Arta 'si percep'tia vizual'a}."
...........................
"$\bullet$ e. Evident c'a {\bf matematica este o coloan'a a sufletului 'si spi\-ri\-tu\-lui
'in'al'tat'a spre Dumnezeu din module fractalice, 'intr-o continu'a generare}.
'Incetinesc fractalul reflec'tiilor asupra ma\-te\-ma\-ti\-cii prin c\^ateva
reflec'tii ale diferi'tilor ilu'stri, trec'atori prin acest spa'tiu prin care
Soarele este sursa vie'tii, prin defini'tii-butade asupra cunoa'sterii 'si
asupra ma\-te\-ma\-ti\-cii."
.............................................
"$\bullet$ g. {\bf Orice sf\^ar'sit precede un 'inceput 'si orice 'inceput trebuie
sf\^ar'sit spre preg'atirea unui nou 'inceput. 'Si astfel, matematica devine
un perpetuum mobile, un univers cu centrul pretutindeni}."
"Alergand, alergand, nu dinr-o graba nesabuita, ci, din simplul motiv ca timpul nu astepata. De aceea, in picturile mele, destul de central apare manechinul, semnul unei asteptari cu implinire apropiata. Cam aceasta e drumul cunoasterii, cam aceasta-i toata filozofie vietii. O alergare, o calatorie, un voiaj, o cursa spre tinte posibile si imposibile dintr-un nod imens de dorinti, unele mai fierbinti, altele, inghetate si uitate. Si-n toata povestea aceasta, precum aventura lui Nansen in Groenlanda, cand proviziile sunt pe sfarsite, ceva se intampla. Apare un urs polar care ne hraneste. mai cadem in apa, caiacul e luat de vand, dar noi avem puterea sa-l ajungem, sa urcam in el, sa ne uscam hainele in gerul acela de sub cercul polar, nu de putine ori, sub semnul simfoniei: "chiar totu-n zadar". De aceea, sau din alta cauza, impreuna, sau fiecare pe drumul sau, acoperim spatiul acestui arhipelag imens. La inceput stiam ca-n vecinatatea tarmului exista o insula. Atunci s-a nascut Peninsula. Acum stii ca exista un arhipelag. De aceea cercetam tehnica acoperirilor algebrice si topologice, a fractalilor si-a injumatatirilor (diviziunilor) succesive. Sa putem tese haina invelisului protector, cu pamant din gradina pierduta in curtea care da spre plaja. Ai stiut sa nu stii si astfel avertismentul "Atentie! Sunteti pe Scara lui Escher!" l-ai confundat cu "Atentie, cad scoici!" Scoici negre, argintii si valuri se strang in amintiri la maluri... Pe scara cu carari, am alergat un timp. Intr-un tarziu, Timpul s-a oprit si m-a intrebat: Ce vrei? Eram singur cu Infinitrul si mi se facuse frica. Valuri mari si-un dig ce se infigea in mare. Eu singur, sub un tarm inalt,... Am privit indelung, am inchis ochii si-am revenit pe Tarm, nu inainte de a lua o piatra de pe jos,... Eram atat de aproape de Craciun. Doar tu ai tacut.. dar ai uitat sa taci pe un trunchi de brad pe care sa-mi atarn jucariile. Dintr-un spatiu ocult, un nou demiurg, ma cearta tacut. Il ascult si-l urmez intr-un joc de tarot ale carei reguli nu le cunosc. Calc scoici, temeri si scaieti,...
....Spune-mi de darurile mele, de bucuriile tale. Nu cred ca ai uitat sa te bucuri, ci doar ai amanat pentru mai tarziu,...
... Ninge un pod de gheata intre noi, miliarde de flori-fulgi, te invata sa fugi... Dintre toate clipele noastre, alege doua, te aseaza intre ele si leaga-n nodul verde al diminetii de astazi, cheia tuturor usilor tale... Este cheia care-ti va folosi intamplarii cu vise adevarate...
...Am lasat cenusiul sa se scurga-n culori; dintr-o aruncare de zaruri, in uneori. Dimineata cu umbre s-a albit... N-am aprins lumina si-n vuietul marii, am adormit. Am visat mult. Cand m-am trezit eram din nou in visul cu fulgi de albastru de mare si-o singura scrisoare...
...Ne apropiam de poarta din mijlocul plajei. Cainii latrau, tu radeai iar eu te inveleam in cuvinte, sa nu-ti mai fie rece, sa nu-ti inghete lacrima pe obraz... de necaz, de fericire dar cea mai mare atingere, de iubire,... Ce drag ti-e lacul inghetat! Dar nu stiai ca undeva, spre nord, pe sub gheata, curge un rau albastru ce da in mare,... Uneori e verde lacul albastru pentru ca-n apa lui sunt visele tale cu apa dulce din insula cu stuf,...
.... Ce lume frumoasa in ceasca de cafea. Din coala de hartie, coltul drept lipsea. Un mar, dintr-o frunza si-un semn, leaga punctul (P), de (Y) si (Z) printr-un cerc,...
...Nu mai zic nimic, sa alergam prea departe de cararea pierduta,...
...Acesta este semnul visului, ca celalalt se gandeste la tine...
...Un sfert din viata il pierdem facand legaturi. Tot felul de legaturi intre idei, intre fluturi, intre lucruri si praf. Totul curge asa de repede si tot mai facem legaturi intre subiect si predicat. Trebuie sa-i dam drumul vietii, asa cum ne vine exact, sa nu mai incercam sa facem legaturi care nu tin. De cand spun cuvinte fara sir, simt ca-mi recuperez ani frumosi din viata!
Vei vedea, daca stii sa privesti, vei afla, daca sti sa gadesti cu inima, vei stapani, daca stii sa slujesti, si multe se vor intampla in incolorul luminii tale devenit Curcubeul de primavara, daca nu te vei incrancena sa ramai intre secunde care nu canta,... Poti fi candidat la Sloterius, cum te-am numit spre final, intr-o scrisoare catre un personaj din atelierul Pictorului. Sloterius al meu este un Pictor al luminii,...
...Ai face o chestie veritabila daca starile care nu te ajuta sa intri-n realitate le invelesti cu propria-ti problema in realtia ta cu rana adevarata.
"Batranul de la Far" ar fi un personaj cu care sa te "certi" si astfel sa-ti consumi starea care te tine intr-un dulce-amar care nu-ti foloseste gradinii pe care o ai de ingrijit...
a. Gradinarul care nu schimba pamantul florii care are vierme nu este un bun gradinar...
b. Din toate uneltele care le are calaretul, tie ce-ti lipseste? Cred ca ti-e greu sa-ti teseli calul, sa-l adapi, sa-l slujesti ca sa-l stapanesti,...
Doar adevarul poate fi arma Poetului, oricata metafora foloseste,...
... De cate ori ma regasesc in grijile si sensibiitatile altora imi vine in minte dimineata cand am pozat Infinitul.
...O intalnire pe plaja, cu joc al hazardului, pe-o tabla ade sah,...
...eu nu sunt decat ingrijitorul de la far, Pictorul Sloterius, cel ce tine locul Batranului
de la Far,...
...Important este ca n-am cantat pe bucati de lemn, ca exista cutie de rezonanta si exista dor de Iubire de Adevar, carare pe Dorul de Iubire, de pe Plaja cararilor care se bifurca,...
...Ce lume frumoasa in ceasca de cafea (sunt cu tine pe strada). Din coala de hartie, putin din coltul drept lipsea. Un mar, dintr-o frunza si-un semn, leaga punctul (P), de (Y) si (Z) printr-un cerc... Am refacut cararile pierdute si m-am intoars in spatiul infinit (pe dimensiunea invizibila - cine crede ca acest spatiu este fara usi si fara praguri este un naiv). Am citit pe nisip cateva adrese si-am miscat pe tabla carouri si piese. Ceva, ca un pocnet, mi-a adus aminte de Harta sufletului si Tratatul de sentimentalism. Am inhamat cainii la saniuta lui Alex si-a lui Matei si-am zbughit-o,...
...o mie de intrigi incearca cineva sa strecoare in visele mele, cu indoiala si cu patimi. Dar totul se rastoarna si intr-o alta ordine, cu noi mai reali si ideali, mai sinceri si mai adevarati, imbracati in cuvinte si iubindu-ne-n lacrimi,...
...Zilnic stam de vorba cu masti. Mai rar, cu cate un suflet. Zilele astea am rupt vraja personajelor mele reluand pictura. Am luat un tub verde si-am hasurat cu el plaja de langa fereastra deschisa spre mare. Undeva in drepata, in varful unei scari, o fata-n albastru se grabea sa fure doi din cei trei papagali ai lui Alexis. I-am schimbat bluza-n carmin, sa-mi aduc mai bine aminte de Carmen, sotia amicului meu George. La mare, frunzele sunt altfel ca-n Timisoara, ca-n Bucuresti, ca-n Iasi sau in Campu Lung.
Doar Verra, Felice si Adela pot sti secretul frunzelor plopului din fataferestrei mele spre plaja.
...O singura data, Crivatul mi-a biciuit fata de mi-au dat lacrimile. Si tot o singura data marea a inghetat mai mult de un kilometru de la tarm. Atunci am aflat povestea florii de mac salbatec...
...Ne-am intalnit paralelele pe directii perpendiculare, fara sa doara. Sainvatam lectia cercului si-a unghiului drept. De acum, totul devenise arta. Si bucuria aceea care ai banuit-o era intr-un loc geometric pe caretimpul nu-l mai putea distruge...
...In sunet se stransese starea, din care se nascuse marea. Starea...-...Marea. "Ce echilibru, ca un por peste Tibru!" rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr O bila rostogolind pe dusumea. Deasupra mea, o suflare calda, dintr-o cantare rara. Miros de fan si zgomut ca-n curtile la tara. Refac, in gand, cantarea. Un tipat de pescarus, ca un ecou al tacerii, adauga un ton repetat, ca un val uitat undeva pe axa radicala a doua cercuri ale caror interioare colorau marea,...
...Cand erai numai poveste si strangeai in mine dor, eu eram padure deasa, tu-mi erai vis cu izvor. Cand erai cantare lina intr-un spatiu infinit eu eram poet pe plaja, soare rosu-n asfintit. Chiar acum serupe panza unui velier zglobiu. Tu ziceai ca-i doar parere, dar eu stiu ca-i timpul viu. Timp ce spulbera tacerea si-n ecou involbura, un vartej inalt pe plaja, turn de scoici spre zeul Ra. Da. Te stiu. Te-ascunzi in mine. Te lovesti de infinit unde este dor si-i bine in intregul din iubit. Da, te simt si-i cantec tainic intre stele calator, intalnesc durerea lumii intre vise de fecior...
Tu stii sa privesti intr-acolo facand vizibil ceea ce nu se vede, auzind culorile diminetii inaintea cantecului de pescarus. Insula plutitoare de deasupra rasaritului si golful facut de norii trandafirii le pastrezi atunci si acolo cand nu exista nimic. Semnul de intrebare trona peste toate celelalte semne... Punctele filiforme aglomerand formele in amintirile cestii de cafea. Dintr-un unghi, aproape imposibil se asaza-n silabele unui cuvant alipit in poveste. Inceputul nu-l vede nimeni tocmai pentru ca orice punct plin sau gol poate fi el inceputul. O gramatica a sensibilitatilor vine sa inveleasca fragilitatile. Ca din intamplare dam peste ceea ce indeobste numim zilele noastre colorate-n cantecul marii, al nostalgiei si-al uitarii. In plina clipa de alunecare in peisaj ma intreb mereu: cine sunt el si ea?
Cred. Eu cred in magia cuvantului, in libertatea gandului, in tacerea ce ma canta si ma descanta ducandu-ma in lumi despre care scriu. Lumi in care sunt viu, in care ma plimb (sunt multe locuri in care ma plimb) sau printr-o mlastina pescuiesc cu un amic un somn urias in timp ce el, amicul meu, undeva, intr-o metropola a lumii, uitand de
pestii copilariei, uitase de mine. Si atunic si acum, si aici si acolo, aceeasi, dar mereu altii. Si eu acelasi, si totusi altul. S-a intamplat, odata, in Tara Bihorului sa calaresc un butuc pe apa Crisului Negru,...
...N-am timp sa ma adun in copilul de atunci dar am norocul sa-i recunosc pe toti cei in care m-am risipit. Chiar azi l-am intalnit pe Andante. Iesea din mare. Eu intram. M-a privit o clipa si a trecut mai departe. S-a asezat sub umbrela, a scos din geanta friforifica o sticla de bere, a destupat-o si-a inceput sa toarne pe gat. Nici sete, nici placere. Gesturi? Nici macar. O eroare ca multe altele din erorile mele... Voi reveni la melcul ce urcase pe firul de iarba sa-mi dea sarutul unui spatiu cu ierburi inalte care sprijina cerul? Lumea lipsita de aerul vietii se grabeste sa jefuiasca ceva din memoria Paradisului,...
...Dintr-un ungher stingher, copilul imi facea semne indemnad la rabdare. Ca sa-i dau ascultare, fac numarul de magie lasandu-ma pe banca aceea de pe plaja, cu mult rosu si cu violoncelul, in asteptarea lui Yvonne. Efectul halucinant al caldurii, foamea, durerea si toate la un loc mi-o adusesera pe Tlazelteotl, zeita iubirii, cu brate multe si cu zambetul ascuns, cu o carafa de chicha (vin de porumb pentru uz ceremonial). Dadusem, pe nerasuflate, mai mult de jumatate din continutul canii... In incercarea lui de a o urma, isi simtea picioarele ca de plumb. O pleznitura de bici ma trezi la ramele
de care uitasem. Rataceam in labirintul acela al zeitei. Refuzam gandul ca povestea cu galera ar fi altceva decat un cosmar. Un ras de pescarus ma trezi la realitate mai tare ca ultima pleznitura de bici,...
...Cred ca pe langa Dumnezeu, ceea ce va vindeca omenirea va fi Realitatea Virtuala, cu care omul vizualizeaza proiectele sale, trecandu-le in lumi posibile ca un raspuns la provocarea lui Popper: "In cautarea unei lumi mai bune".
...Prietenie de la Fereastra deschisa spre plaja cu suflet."
*** *** *** *** ***
**********************************************************************************************
eu, tu, manechinul, rafturile cu pietre si scoici si dulapul cu cinci
usi... intelegi? noi vom fi... si paitra de azi si una de-atunci... dintre
lunci... sa ai spor si cand ai timp sa-mi mai trimiti Turnul de scoici din
apollo (le stii tu... mi le-a itrimsi de doua ori dar da-le si numele
astea: Scoici de pe Plaja... si dai si numele Plajei... acum suntem in
drum spre cascada... te voi invata sa inoti...)

aici, din gradina lui Yvves... era un motiv sa te aduc in gradina lui
Yvves... nu departe de plaja... la mine-n gradina o lume-i de vina ca
nu-mi esti albina, femeie din tina/ de vina, divina, alpina si prunca,
urata-mi alunga spre lunca ajunga-n pustiul ce-l canta un clopot de
seara-n ascunsele ganduri din visele ganduri... doar ma cu dojana ma pui
la o roata-n adancul fantanii sa las o galeata-ntr-un limpede rost si cu
mine-n trasura/ unde-mi esti noapte sa-ti vad de arsura?/ ce gura si
zambet si loc de privire/ un pat din costreie si fan dau de stire ca-n
mine se face iar drum spre apus/ sa prind rasaritul macar cu un fus/ peste
noaptea prea lunga si totusi prea scurta/ unde ma canta durerea cea
surda.../ ma canta-n culori si ma ia chair din vis/ femeia coboara o scara
pe cheu...

ia tu foarfeca tacerii si croieste forme dulci...
....................................................
......................................................
ai pus pasul azi pe scara si-ai ajuns in primavara......
si-ai luat din nou un tiv, l-ai cantat pe portativ,.........

ca un simplu ablativ... cu dativ si vocativ, cautand din nou motiv...
sa-l iubesti frumos pe Yvves...

Friday, March 30, 2007

Prima fotografie (Zmeul de hartie)








Eram in naufragiu cand l-ai pierdut pe Ozzo... cu doi ani inainte de Piram...

Pentru o fractiune de secunda imi atrase atentia o usa care parea ca se deschide in neant. m-am apropiat si-am vazut ca-n spatel ei era plaja... o scara de incendiu ducand spre o terasa pe care o tabla imensa de sah avea piesele in plina partida... aceeasi fractiune imi aduse in minte melcul si scoica care-mi scapasera din mana acolo, pe Turnul de scoici... si-au mai fost cateva secvente dar nici una nu se lega cu casa de la numarul in care Infinitul se Un munte de tacere se lasa peste vis/ credeam ca-i o parere de cerc si de abis/ cand din marunta spuma ai ridicat un punct... astazi si-a inceput un capitol cu intrebarea: ce punct de sprijin imi dati sa rastorn intamplarea? lumea se uita pierduta la el. si-a deschieiat haina larga, lasand sa se vada o vesta alba cu buzunar la piept si-un ceas de buzunar lasat sa se vada pe jumatate... a apucat ceasul de rotita zimtata cu care se trage ceasul si-a spus: Ma voi sprijini in Unitatea Imaginara... o voi pune la puterea 2006 si voi optine... spune tu! ti-e teama de rezultat? Minus unu... atat obtin... sa interpretez? eu n-am nevoie de interpetari... cineva a impartit lucrurile si si-a tinut panza alba... oricum gresise... vectorii nu se impart.... in schimb ii reusise numarul cu porumbeii si facu sa apara sapte porumbei albastri... pe mine m-a plasat Intre scari...culcase-ntr-o oglinda...ida...

Pe cand povestea nu era (Fata cu manechin)




Pe cand povestea nu era poveste si clipele le fixam in fotografii cu campii, jocuri si jucarii, in una din zile, in drum spre casa, m-am trezit ratacind in Tara lui Zurzurica........................ Aici, ca sa nu lungesc vorba despre ce si cum, ia tu albumul acesta si spune-mi ce vezi, ce crezi si ce visezi... Se inganau soaptele cu tacerile. Ponna latra la dimineata care intarzie sa vina. Dorra maraie la Picasso sa nu coboare de pe raftul de sus. Dorruta viseaza si tresare, semn ca face baie in mare... Tu te-ai oprit in intalnirea cu rostogolirea pe scara. Era de acum o alta seara...

Cand Uneori ducea sa ne intalnim si Fata cu manechin din lemn de gutui se juca de-a croitoreasa si spalatoreasa, pe mine ma facuse calaret de inorog. Tie ti-a dat plaja cu pietrele, scoicile si doicile. Ai doicit o mie de copii, fara sa stii. Acum le stii pe toate, pe saturate. Nimic din ce zicai ca faci nu s-a ratacit. Totul, la un loc cu... si pentru... Ai dat peste toate cum le-ai lasat. Plaja, tarmul, Cartierul, Turnul de scoici si Zmeul de hartie... Vindecat de Pamant si de Cer m-am atins de Mister... O strambatura de plans fara lacrimi. Apoi senin, o lacrima pe obraz, de bucurie si necaz...

Thursday, March 29, 2007

S &Z (Ecou din Vreme)





Daca nu ziceai: as vrea sa vad ce pictezi poate nu-mi aduceam aminte de acel autoportret si nici de compozitiile in care apareau Papagalul lui Alexis, Flasneta, Tobosarul cu miel (din Zapada mieilor). Din nefericire inca nu am tehnica postarilor... dar pozele te vor ajuta sa vezi ca Tridentul imposibil exista. El este din perioada in care Sloterius si Zelkanu isi cautau identitatea. Iti dai seama ce situatie stupida? Doi gemeni sa-si caute numele. S-au trezit ca-i cheama Sloterius si Zelkanu, fara sa stie insa care-i S si care-i Z...

Friday, March 23, 2007

Lătratul Ponnei (Noduri de Tymp)






2007-03-28 | |



Motto: Apa trece, cascada rămâne (de ziua lui Alexandru Popovici, în amintirea zilelor de pescuit de la Histria şi nu numai...)

Un motiv trecea pe-o cale, când pe jos şi când călare. Când, deodată, prin tufiş, s-a zărit un stufăriş. Chiar la buza stufului, pe umbra nădufului, din rizom ciupea un peşte ce tinea pe el o scară... Mereu suntem în urma poveştii... povestea ne-o ia înainte şi noi rătăcim pe-o scară de seară în aşteptarea Tympului pierdut... iată că la un semn căzu cortina şi văzuşi cum... dintr-un semn, peşte albastru, oglindi, pe sferă, astrul... şi când par că toate-s spuse şi nimicul prinde rost ai ştiut că-n orice clipă este miezul unui cost...

Cântecul cartierului era de acum colorat de lătratul Ponnei. Poetul era foarte palid... Buzele-i erau arse de cuvintele nopţii. N-am întâlnit, până la el, un om care să smulgă cuvinte din propria fiinţă. Poetul o făcea. Era prima oară că asistam la o naştere de cuvinte...

Luna este iar gravidă, s-a atins de Infinit/ Ochiul nopţii stă să vadă dacă ştiu să fiu iubit/ Şi crezând că stă pe dungă mai albastră şi mai plină/ S-a găsit din nou Tăcerea să-şi asume altă vină...Se dădu mai jos pe-o treaptă şi văzu că-n rostogol, azi e plin şi mâine-i gol. În cântarea ta de ieri, dau de-o uşa şi-o stradelă, ce ducea spre citadelă. Când ţi-am spus că-n mine Tympul este spaţiul prins în rosturi şi în multele deschideri am zadar şi am şi costuri tu credeai că-s numai vorbe…

...din pliuri de credinţă, îmi strâng un ghem de aţă şi-ntre tăceri şi-ntre dureri lumeşti/ brodez ştergar altarelor cereşti/ din când în când mai trec prin bălării/ şi mă opresc în jocuri de copiii… mă ierţi, sunt într-un loc cu porţi şi scări, cu peştele în ploaie şi răbdări... mai rabd o piramidă şi-un deşert, revin iar în cetate, când pot să văd, să iert. Acum sunt chiar pe scara cu păreri, din când în când mai vindec, Cuvintelor dureri…

Thursday, March 22, 2007

Digul Z&











Trecusem de urmele Tympului ca un calaret de inorog. Umbra verde se luase de mana cu umbra ta si-au luat-o-n sus, pe scara spre Digul Z. Dorra rade... vocea, gandul si stradela mi-au adus-o pe Adela... m-am oprit in paradoxul unui joc... sah cu hazardul este jocul care... si de aici am literele alfabetului puse mai degraba dupa lega intamplarii si de aceea se intampla mereu...

este starea fireasca de echinoctiu de primavara... nu intra in panica... este ca o confuzie a diminetilor prea devreme si a noptilor neterminate... din fericire sunt lucruri care nici nu vrem sa aiba captete... pietrele vechi imi plac si mie, dar mie imi place si piatra digului cu caldura zilei in ea... poate de aceea, pe langa Adela-mi place si Julie... ca-i luna cu noptile cele mai... sunt mai multe deschideri spre cele mai... nu le numesc sa nu opresc gandul intr-o forma care poate nici nu-i potrivita sa primeasca...

habar n-am ce-i complicat din ce zic... zicea e ca as fi prea greu in ce zic si ca... dar e nu cred ca iese din formele inchise.... eu sunt pe scarile unor nivele... si astea-s niste spatii mereu intre.... asa cum spui tu acum ca ti-e somn si ai mai vrea sa dormi si cand te culci gandul te plimba prin si nu esti nici treaza si nici adormita si intri in vis fara sa-ti dai seama ca ai adormit... si-mi place sa-ti fac poze cand dormi si -ti place sa-mi pozezi facandu-te ca dormi... este un joc care te duce pana la respiratia aproape oprita, ca o piatra cu rune pe care se poate citi legenda...

mi-e noapte si-i prea de dimineata sa ma scol... fac trei semne si mai pun o zi peste zilele echinoctiului... si pregatesc o bunavestire de nu stiu ce...



la piramida, de acum se separa proprietatile si amprentele... este lema de separare care se face printr-un hiperplan care separa clar partile pozitive de cele negative... dupa modelul de separare printr-o functionala liniara si continua...


am intalnit-o pe balerina pepinna... mi-a spus ca a facut o fundatie pentru Brancusi... se numeste Maiastra... i-am spus ca la inceput Maiastra se numea Pestele-n ploaie si ca daca i-ar fi ramas numele asta fundatia se numea asa... a zambit si mi-a cerut bani pentru fundatie... i-am spus ca nu-i dau bani dar ii cumpar caseta in care-i luasem un interviu cu cativa ani in urma...

nodurile astea de cod vor da in curand rod... are si paganatatea loc si-i chiar un loc pe armonie, doamna cu palarie... are si bila loc de rostogolire pe scara... eu ma orpesc azi in bunaoara.... dintr-o curba de Tymp Universal... fara trimiteri la cineva anume decat raportat la ea, Marea Peninsulei si-a Tarmului si-a Plajei si-a Golfului.... peste ele zboara pestele-n ploaie... marturie este pestele albastru de langa fantana gemenilor... Emin si cu Petru stiu ca mi-au fost martori... ce crezi ca faceam acum? cautam Cartea si-un Calendar... langa ele tineam un zar si jucam... uite, martora mi-e ponna care vine sa o mangai... a primit azi o scrisoare... si se cearta pentru scrisoare cu Picasso... de aici, toul este simplu... proprietatile sunt de acum neamestecate...


experienta asta pune-o in barca si-o du pe tarmul inalt... ori pe plaja cu suflet... este a ta si faci ce vrei cu ea... eu merg acum la cafea...