Alerg spre cascada...dau clic pe amintirea turnului si-n umbra cantecului si-a latratului de caine se deschide http://www.worldofescher.com/gallery/WaterfallLg.html In urletul ei deslusesc diminetile cu titluri corupte de graba inserarii. Pun semnul mirarii si zic: atentie, cad scoici! Tu stii ca-i vorba de altceva. ca-i vorba de-o poveste care se tese din imaginile culese de Tymp. In cupa lui, in loc de punctul pe i, s-a despicat (Y)-ul si-a lasat loc unei deschideri in bila care se rostogoleste pe scara. ca-n echerienele sfere sectionate... si folosite , de la cap de pion pana la plutitoare rotunde inchise-deschise... Poarta mare de la Histria pe care am vizita-to a vedem unde-i urma carelor. Floarea de mac albatec, sah cu hazardul, carnaval, pe scara din port.... zgribuliti in dimineata de la Histria, in tara de langa troita, insula cu stuf...
Cuvintele mele, când ies din Poveste, vâslesc înspre maluri cu tărmul înalt. Se plimbă pe plajă, culeg spre ferestre din pietre şi alge o scoică şi-un prag. Peste ochiul întors, pleoapa tăcerii în raza cuvântului. Va veni şi vremea când mă voi aduna risipindu-mă-n Roza Vânturilor. Poate-i un spirit al locului, poate-i o formă care se caută un pic dincolo de ceea ce este. Acolo, în ceea ce nu este, se întâlneşte cu Spaţiul Gol (pe care-l cultivă cu o lume mai bună ca lumea agresivă şi fără Cuvânt a Ţărmului).
De-ar fi să las tăcerilor povara, pendula infinită s-ar sfărâma în fire. Pescăruş lângă pescăruş, val după val. În spatele nostru, mal. Pe plajă, departe, o dungă şi-un pâlc de călăreţi. Mare, ţărm, plajă şi păsări. Lipsesc pe dig pescarii la stavrizi. În locul lor, femeia cu umbrela şi zar imi aduce aminte de Pierre Nadar. Mă joc cu urma unui gând. Mă joc şi tac şi cânt. Si când credeam că tac mai mult opreşte vântul. Îl ascult. Parcă-i o şoaptă dintr-un val. Un val pleacat în larg din mal...
ai de la mine o piatra rotunjita de valuri, si dincolo de Zidul Alb, dincolo de Citadela... pe-o gura de Rai/ se tine de-un pai/ un balon de clipa/ atins de-o aripa/ si in centrul lui/ versul lordului.../ iar la colt de vreme/ stau sa ma intrebe/ Iann si elian/ daca stiu sa fac/ daca stiu sa tac... tu ai inteles ca daca Remmy sta pe umarul manechinului din lemn de gutui, Alexis a reaparut in peisaj si doar gandurile bune au loc pe rana... pe langa vers, ai si o parte din Dig... ai gasit cercul?
No comments:
Post a Comment